Ce inseamnă prevenirea insolvenței?

Procedurile de prevenire a insolventei sunt proceduri de restructurare hibrid. Acestea, reprezintă un amestec între libertatea contractuala si intervenția instanțelor judecătorești. Legea 85/2014, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 216 din 14 iulie 2022, publicată în M. Of. nr. 709 din 14 iulie 2022, reglementează sub titlul „Proceduri de prevenire a insolventei”, doua astfel de proceduri: Acordul de restructurare si Concordatul preventiv. Elementele comune celor două proceduri sunt:

1. Se aplică debitorilor aflați în dificultate economică nu în insolvență;

2. Administratorul restructurării / administratorul concordatar este cel care stabilește dacă debitorul este in dificultate sau în insolvență. Pentru aceasta întocmește un raport care cuprinde:

3. Debitorul își păstrează dreptul de administrare și dreptul de a-și conduce activitatea prin organele sale statutare;

4. Dacă pentru creanțele bugetare există în derulare o procedură de înlesnire la plată, aceasta merge mai departe, neafectată de procedura de prevenire aplicată;

5. Debitorul nu va putea fi sancționat (nici prin lege, nici prin contract) pentru aplicarea unei proceduri de prevenire a insolvenței. Orice decăderi, limitări sau interdicții pe acest subiect sunt considerate nelegale sau nescrise.

1. Acordul de restructurare (Art. 15^1 – Art. 15^13)

Un acord de restructurare poate fi întocmit fie de administratorul restructurării, fie de debitor cu asistența administratorului restructurării.

Debitorul care are o cifră de afaceri netă sau venit brut până la 500.000 euro își poate întocmi și negocia singur acordul de restructurare dacă acesta nu prevede finanțări noi sau concedierea a mai mult de 25% din angajați. Ulterior, acesta va trebui însă avizat de un practician în insolvență. Cu toate acestea, în cadrul unei proceduri informale de restructurare, negocierile au șanse mai mari de reușita cand sunt mediate de experți independenți. Creditorii sunt ajutați de analizele si informațiile puse la dispoziție de către experți, putându-și forma astfel mai ușor o opinie clara si obiectiva asupra activității si viabilității debitorului. De asemenea, experții desemnați vor interveni in luarea masurilor necesare stopării pierderilor si vor concepe si fundamenta planul de restructurare.[1]

Acordul de restructurare trebuie întocmit pe baza unor informații financiar contabile și a unui raport de evaluare, nu mai vechi de 6 luni și trebuie să conțină:

Administratorul restructurării comunica creditorilor din clasa creditorilor afectați acordul de restructurare și termenul de vot asupra lui.

Doar creditorii din clasa creanțelor afectate votează acordul de restructurare, pe categorii de creanțe (creanțe garantate, salariale, creditori indispensabili, bugetare, celelalte creanțe). Se constituie categorii de creanțe doar dacă debitorul are o cifră de afaceri netă sau venit brut până la 500.000 euro. În cazul contrar, se ia în considerare votul majoritar al tuturor creanțelor afectate.

Ulterior comunicării acordului, se poartă negocieri (individuale sau colective). Dacă prin negocieri acordul se modifică, se reia procedura de comunicare.

Ulterior votului, debitorul depune la instanță o cerere de confirmare a acordului de restructurare. În cazul debitorului care are o cifră de afaceri netă sau venit brut până la 500.000 euro și a cărui acord a fost votat în unanimitate NU mai este necesară confirmarea.

Cererea de confirmare se judecă în 10 zile, fără citarea părților, în camera de consiliu. Cererea se poate respinge doar pentru motive care țin de încălcarea unor dispoziții legale. Acordul este confirmat de către judecător în două situații:

1. când este votat de TOATE categoriile de creanțe, cu o majoritate absolută din fiecare categorie;

2. când NU este votat de toate categoriile dar sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

este votat de o majoritate a categoriilor de creanțe (dar din această majoritate să facă parte categoria creanțelor garantate sau orice altă categorie cu excepția categoriei celorlalte creanțe – art. 15^4 alin. (3) lit. e) sau, în caz contrar, este votat de cel puțin o categorie de creante cu drept de vot, alta decât o categorie de creante care nu ar primi nicio plata in caz de faliment
categoriile de creante care nu au votat acordul sunt tratate mai favorabil decât orice alta categorie de creante de rang inferior, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzută la art. 15^4 alin. (3)
acordul a fost votat de cel puțin 30% din totalul creanțelor afectate.

După confirmare, acordul este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv creditorilor bugetari. Acordul nu produce efecte împotriva creditorilor din clasa creanțelor neafectate.

De la data confirmării până la data închiderii procedurii acordului, nu se poate deschide procedura insolvenței la cererea unui creditor afectat.

Administratorul restructurării monitorizează implementarea acordului pe o perioada de 3 ani (sau mai puțin daca durata acestuia e mai mică). Acesta va întocmi trimestrial un raport de analiză pe care îl comunică creditorilor.

Procedura acordului de restructurarea încetează prin pronunțarea de către judecătorul-sindic a unei hotărâri, în următoarele ipoteze:

Îndeplinirea acordului. Doar în această ipoteză hair-cut-ul și măsura de stopare a accesoriilor creanțelor rămân definitive. De asemenea, impozitul născut din reduceri de creanțe (hair-cut) este scadent când se pronunță hotărârea de îndeplinire a acordului;
Eșuarea îndeplinirii acordului (întârzieri de peste 60 de zile la programul de plăți, activitatea aduce pierderi, debitorul arată că nu își mai poate îndeplini obligațiile asumate);
Neîndeplinirea obligației de modificare a acordului impusă de instanță;

2. Concordatul preventiv (Art. 16 – 37^1)

Concordatul preventiv beneficiază de o reglementare mai ampla. In esență, procedura păstrează aceeași natura contractuala însă legea reglementează mecanisme care îmbunătățesc procesul de aprobare si implementare a planului de restructurare. Principalele aspecte reglementate sunt:

Debitorul aflat in dificultate financiara solicita, printr-o cerere depusa la tribunalul de la sediul sau, deschiderea procedurii de concordat preventiv. Deschiderea procedurii va putea fi cerută și de un creditor care deține o creanță certă și lichida (nu neapărat și exigibilă!) cu condiția de a avea acordul debitorului. Prin aceeași cerere se propunere si numirea unui anumit administrator concordatar (practician in insolventa).

Procedura este aplicabilă si societăților din grup care pot formula o cerere comună de deschidere a procedurii de concordat.

De la deschiderea procedurii se suspendă de drept executările silite pe o perioadă de 4 luni dar nu mai mult de data omologării sau închiderii procedurii pentru neîndeplinirea condițiilor. Corelativ, se suspendă și cursul prescripției extinctive a dreptului de a cere executarea silită. Termenul de suspendare se poate prelungi pentru motive temeinice până la maxim 12 luni. Pe durata suspendării nu se poate solicita nici deschiderea procedurii de insolvență. După omologarea planului aceste efecte rămân definitive. Creditorul unei creanțe neafectate sau a unei creanțe născute după data omologării, poate totuși porni executarea silită însă doar după o notificare prealabilă a debitorului. Debitorul, în 30 de zile, poate purta negocieri cu creditorul pentru aderarea acestuia la planul de restructurare.

Pe perioada suspendării executărilor silite se suspendă de drept curgerea dobânzilor, penalităților de întârziere sau a oricăror alte cheltuieli aferente creanțelor afectate. După omologarea planului, dobânzile, penalitățile, accesoriile vor avea tratamentul prevăzut în plan.

În perioada de la deschiderea procedurii până la omologarea planului, creditorii nu pot refuza executarea contractelor esențiale in derulare, nu pot rezilia, nu pot executa în mod anticipat, nu pot modifica contractele pentru motivul neplății creanțelor anterioare. Aceste efecte sunt condiționate însă de respectarea de către creditor a tuturor obligațiilor care devin scadente in cursul suspendării executării silite.

Înainte de omologare debitorul poate accesa cu acordul administratorului concordatar finanțări intermediare (înseamnă orice finanțare, inclusiv constituire de garanții, credit furnizor cu termen de plata mai mare de 90 de zile, acordata de un creditor existent sau un creditor nou, pentru perioada suspendării executărilor silite individuale, in procedura concordatului preventiv si pe durata perioadei de observație, in procedura insolventei. Aceasta trebuie sa fie rezonabila si imediat necesara pentru ca activitatea debitorului sa se poată derula in continuare sau pentru ca valoarea afacerii debitorului sa fie păstrată ori sporită)

Dupa deschiderea procedurii administratorul concordatar sau debitorul asistat de administratorul concordatar întocmesc în 60 de zile planul de restructurare care va conține următoarele informații:

Planul de restructurare trebuie întocmit pe baza unor informații financiar contabile și a unui raport de evaluare, nu mai vechi de 6 luni.

Durata maximă a planului de restructurare este de 4 ani cu posibilitatea prelungirii cu încă 1 an.

În primul an trebuie achitate minim 10% din valoarea creanțelor afectate.

Planul de restructurare este comunicat prin mijloace de comunicare rapida creditorilor afectați. Acesta este depus la dosarul cauzei și se face mențiune in registru in care este înregistrat debitorul.

În vederea negocierii planului se pot organiza (într-o perioadă maximă de 60 de zile de la depunerea planului, cu posibilitatea prelungirii cu 30 de zile) ședințe individuale sau colective cu creditorii. Dacă prin negocieri planul se modifică, se reia procedura de comunicare și votare. Negocierile și votul se consemnează într-un înscris semnat. Votul pozitiv nu poate fi retras.

Doar creditorii din clasa creanțelor afectate votează planul de restructurare, pe categorii de creanțe (creanțe garantate, salariale, creditori indispensabili, bugetare, celelalte creanțe). In cadrul categoriilor se pot constitui subcategorii (pentru creditori cu interese specifice comune) care pot avea tratament diferit. Se constituie categorii de creanțe doar dacă debitorul are o cifră de afaceri netă sau venit brut până la 500.000 euro. În cazul contrar, se ia în considerare votul majoritar al tuturor creanțelor afectate.

Ulterior votului, debitorul depune la instanță, în 3 zile de la procesul-verbal de aprobare a planului, o cerere de omologare a planului de restructurare.

Cererea de omologare se judecă în 10 zile, fără citarea părților, în camera de consiliu. Cererea se poate respinge doar pentru motive care țin de încălcarea unor dispoziții legale. Cererea de omologare este aprobată de către judecător în două situații:

1. Planul de restructurare este aprobat de TOATE categoriile de creanțe, cu o majoritate absolută din fiecare categorie;

2. când NU este aprobat de toate categoriile dar sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

este aprobat de o majoritate a categoriilor de creanțe (dar din această majoritate să facă parte categoria creanțelor garantate sau orice altă categorie cu excepția categoriei celorlalte creanțe – art. 27 alin. (4) lit. e) sau, în caz contrar, este aprobat de cel puțin o categorie de creante cu drept de vot, alta decât o categorie de creante care nu ar primi nicio plata in caz de faliment
categoriile de creante care nu au aprobat planul de restructurare sunt tratate mai favorabil decât orice alta categorie de creante de rang inferior, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzută la art. 27 alin. (4)
planul de restructurare a fost votat de cel puțin 30% din totalul creanțelor afectate.

În cazul constituirii de subcategorii judecătorul verifică și dacă este îndeplinită condiția majorității absolute in categoria din care provine subcategoria, dacă creditorii din subcategorii sunt tratați în mod egal și proporțional cu creanța lor și dacă au fost respectate criteriile de constituire a subcategoriilor (art. 27 alin. 5)

De la data omologării până la data încetării procedurii, nu se poate deschide procedura insolvenței la cererea unui creditor afectat.

După omologare, planul de restructurare este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv creditorilor bugetari. Planul nu produce efecte împotriva creditorilor din clasa creanțelor neafectate.

Administratorul concordatar supraveghează implementarea planului de restructurare pe toată durata lui. Acesta va întocmi trimestrial un raport de analiză pe care îl comunică creditorilor afectați.

Procedura concordatului preventiv încetează prin pronunțarea de către judecătorul-sindic a unei hotărâri, în următoarele ipoteze:

Îndeplinirea prevederilor planului. Doar în această ipoteză hair-cut-ul și măsura de stopare a accesoriilor creanțelor rămân definitive. De asemenea, impozitul născut din reduceri de creanțe (hair-cut) este scadent când se pronunță hotărârea de îndeplinire a planului;
Eșuarea îndeplinirii planului (întârzieri de peste 60 de zile la programul de plăți, activitatea aduce pierderi, debitorul arată că nu își mai poate îndeplini obligațiile asumate);
Neîndeplinirea obligației de modificare a planului impusă de instanță;
Planul de restructurare nu este votat in termenul de negociere, nu este omologat sau debitorul consideră că negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan.

[1] Jose M. Garrido, Out-of-Court Debt Restructuring, The World Bank, Washington, D.C., 2012, p. 29

1. Se aplică debitorilor aflați în dificultate economică nu în insolvență;

2. Administratorul restructurării / administratorul concordatar este cel care stabilește dacă debitorul este in dificultate sau în insolvență. Pentru aceasta întocmește un raport care cuprinde:

3. Debitorul își păstrează dreptul de administrare și dreptul de a-și conduce activitatea prin organele sale statutare;

4. Dacă pentru creanțele bugetare există în derulare o procedură de înlesnire la plată, aceasta merge mai departe, neafectată de procedura de prevenire aplicată;

5. Debitorul nu va putea fi sancționat (nici prin lege, nici prin contract) pentru aplicarea unei proceduri de prevenire a insolvenței. Orice decăderi, limitări sau interdicții pe acest subiect sunt considerate nelegale sau nescrise.

1. Acordul de restructurare (Art. 15^1 – Art. 15^13)

Un acord de restructurare poate fi întocmit fie de administratorul restructurării, fie de debitor cu asistența administratorului restructurării.

Acordul de restructurare trebuie întocmit pe baza unor informații financiar contabile și a unui raport de evaluare, nu mai vechi de 6 luni și trebuie să conțină:

Administratorul restructurării comunica creditorilor din clasa creditorilor afectați acordul de restructurare și termenul de vot asupra lui.

Ulterior comunicării acordului, se poartă negocieri (individuale sau colective). Dacă prin negocieri acordul se modifică, se reia procedura de comunicare.

Ulterior votului, debitorul depune la instanță o cerere de confirmare a acordului de restructurare. În cazul debitorului care are o cifră de afaceri netă sau venit brut până la 500.000 euro și a cărui acord a fost votat în unanimitate NU mai este necesară confirmarea.

Cererea de confirmare se judecă în 10 zile, fără citarea părților, în camera de consiliu. Cererea se poate respinge doar pentru motive care țin de încălcarea unor dispoziții legale. Acordul este confirmat de către judecător în două situații:

1. când este votat de TOATE categoriile de creanțe, cu o majoritate absolută din fiecare categorie;

2. când NU este votat de toate categoriile dar sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

categoriile de creante care nu au votat acordul sunt tratate mai favorabil decât orice alta categorie de creante de rang inferior, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzută la art. 15^4 alin. (3)

acordul a fost votat de cel puțin 30% din totalul creanțelor afectate.

După confirmare, acordul este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv creditorilor bugetari. Acordul nu produce efecte împotriva creditorilor din clasa creanțelor neafectate.

De la data confirmării până la data închiderii procedurii acordului, nu se poate deschide procedura insolvenței la cererea unui creditor afectat.

Administratorul restructurării monitorizează implementarea acordului pe o perioada de 3 ani (sau mai puțin daca durata acestuia e mai mică). Acesta va întocmi trimestrial un raport de analiză pe care îl comunică creditorilor.

Procedura acordului de restructurarea încetează prin pronunțarea de către judecătorul-sindic a unei hotărâri, în următoarele ipoteze:

Îndeplinirea acordului. Doar în această ipoteză hair-cut-ul și măsura de stopare a accesoriilor creanțelor rămân definitive. De asemenea, impozitul născut din reduceri de creanțe (hair-cut) este scadent când se pronunță hotărârea de îndeplinire a acordului;

Eșuarea îndeplinirii acordului (întârzieri de peste 60 de zile la programul de plăți, activitatea aduce pierderi, debitorul arată că nu își mai poate îndeplini obligațiile asumate);

Neîndeplinirea obligației de modificare a acordului impusă de instanță;

2. Concordatul preventiv (Art. 16 – 37^1)

Concordatul preventiv beneficiază de o reglementare mai ampla. In esență, procedura păstrează aceeași natura contractuala însă legea reglementează mecanisme care îmbunătățesc procesul de aprobare si implementare a planului de restructurare. Principalele aspecte reglementate sunt:

Procedura este aplicabilă si societăților din grup care pot formula o cerere comună de deschidere a procedurii de concordat.

Pe perioada suspendării executărilor silite se suspendă de drept curgerea dobânzilor, penalităților de întârziere sau a oricăror alte cheltuieli aferente creanțelor afectate. După omologarea planului, dobânzile, penalitățile, accesoriile vor avea tratamentul prevăzut în plan.

Dupa deschiderea procedurii administratorul concordatar sau debitorul asistat de administratorul concordatar întocmesc în 60 de zile planul de restructurare care va conține următoarele informații:

Planul de restructurare trebuie întocmit pe baza unor informații financiar contabile și a unui raport de evaluare, nu mai vechi de 6 luni.

Durata maximă a planului de restructurare este de 4 ani cu posibilitatea prelungirii cu încă 1 an.

În primul an trebuie achitate minim 10% din valoarea creanțelor afectate.

Planul de restructurare este comunicat prin mijloace de comunicare rapida creditorilor afectați. Acesta este depus la dosarul cauzei și se face mențiune in registru in care este înregistrat debitorul.

Ulterior votului, debitorul depune la instanță, în 3 zile de la procesul-verbal de aprobare a planului, o cerere de omologare a planului de restructurare.

Cererea de omologare se judecă în 10 zile, fără citarea părților, în camera de consiliu. Cererea se poate respinge doar pentru motive care țin de încălcarea unor dispoziții legale. Cererea de omologare este aprobată de către judecător în două situații:

1. Planul de restructurare este aprobat de TOATE categoriile de creanțe, cu o majoritate absolută din fiecare categorie;

2. când NU este aprobat de toate categoriile dar sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

categoriile de creante care nu au aprobat planul de restructurare sunt tratate mai favorabil decât orice alta categorie de creante de rang inferior, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzută la art. 27 alin. (4)

planul de restructurare a fost votat de cel puțin 30% din totalul creanțelor afectate.

De la data omologării până la data încetării procedurii, nu se poate deschide procedura insolvenței la cererea unui creditor afectat.

După omologare, planul de restructurare este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv creditorilor bugetari. Planul nu produce efecte împotriva creditorilor din clasa creanțelor neafectate.

Administratorul concordatar supraveghează implementarea planului de restructurare pe toată durata lui. Acesta va întocmi trimestrial un raport de analiză pe care îl comunică creditorilor afectați.

Procedura concordatului preventiv încetează prin pronunțarea de către judecătorul-sindic a unei hotărâri, în următoarele ipoteze:

Îndeplinirea prevederilor planului. Doar în această ipoteză hair-cut-ul și măsura de stopare a accesoriilor creanțelor rămân definitive. De asemenea, impozitul născut din reduceri de creanțe (hair-cut) este scadent când se pronunță hotărârea de îndeplinire a planului;

Eșuarea îndeplinirii planului (întârzieri de peste 60 de zile la programul de plăți, activitatea aduce pierderi, debitorul arată că nu își mai poate îndeplini obligațiile asumate);

Neîndeplinirea obligației de modificare a planului impusă de instanță;

Planul de restructurare nu este votat in termenul de negociere, nu este omologat sau debitorul consideră că negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan.

[1] Jose M. Garrido, Out-of-Court Debt Restructuring, The World Bank, Washington, D.C., 2012, p. 29